Loron Mundial ba Feto 2021 [Vizaun ida husi Treinamentu Pontu Fokal]

Hahu 2014, CEPAD apoiu ona knár pontu fokal hodi kontribui ba prioridade prinsipais husi servisu governasaun diak iha Timor-Leste. Pontu Fokal sira hanesan fonte ba informasaun hodi hasa´e partisipasaun no envolvimentu membrus komunidade iha dialogu, debate publiku, no diskusaun iha nivel lokal.

Liu husi suporta União Europeia, CEPAD realiza ona  treinamentu durante loron rua iha Dili, (4-5 Marsu 2021) ba pontu fokal hamutuk 21 husi Munisípiu 10 Aileu, Manufahi, Ainaro, Liquiça, Ermera, Manatuto, Baucau, Viqueque, Lautem no Dili. Iha tempu ne´e, treinamentu loron rua fo atensaun spesial ba hasa´e konesimentu pontu fokal sira nian kona ba konseitu liberdade ba informasaun no iha tempu hanesan aprende mos pratika fasilitasaun kona ba oinsa enkoraja komunidade atu uja sira nia direitu ba informasaun hodi assegura akontabilidade governu nian ba Covid-19 no utilizasaun rekursu ne´ebé iha/apropriadu no importante hodi hadia maluk feto sira nia situasaun ekonomia sosial. Durante período ne´ebé hanesan, pontu fokal inisia hodi hasa´e sira nia esforsu atu engaja ho komunidade liu husi kria grupu whatsapp ho objetivu atu fasilita no hafahe malu informasaun no halo ligasaun entre sira.

Pontu fokal 21 ne´ebé treinadu inklui feto 11, mane 10, no entre sira iha mos maluk partisipantes ho defisiensia. Pontu fokal hirak ne´e nudár membru komunidade no sira perfeitamente situada atu informa no apoiu sira nia komunidade iha área remotas partikularmente promove direitu husi maluk feto ho defisiensia sira iha area rural, nudar grupu ne´ebé vuneravel liu iha sosiadade. 

“Ami hari rasik ponte ba futuru ne’ebé ami hakarak la’o ba. Ida ne´e ami nia direitu no ami nia responsabilidade, ida ne´e laos naha todan mai ami atu kuntinua mantein ida ne´e” hateten Delfia Pereira Us-Boco.

Durante diskusaun iha grupu boot, kuaze pontu fokal hotu hato´o sira nia preokupasaun kona-ba nesesidades ne’ebé lahanesan atu asesu ba informasaun iha area rurais, partikularmente husi feto no labarik feto sira “ hela iha area rural, estrutura formal estadu nian dalabarak fraku no ema la hatene kona ba sira nia direitu no obrigasaun. Feto sai vitima husi diskriminasaun no injustisa. Sira laiha posibilidades adekuadu hodi hetan benefisiu husi politika estadu ba rekuperasaun ekonomia durante pandemia, agrikultura no edukasaun. Tanba ne´e ami bolu atensaun ba feto husi area hotu iha nasaun ida ne´e, hader no mai hamutuk  tane ita nia knar.” (aprezentasaun grupu pontu fokal). Eventu treinamentu mos oferese oportunidade ba partisipantes hodi selebra antisipadamente loron feto mundial.

Relasiona ho selebrasaun loron mundial feto, hanesan refleta iha apresentasaun loron segundu husi mana Silvia Soares reprezenta feto ho defisiensia (RHTO). Mana Silvia hato´o ninia diskursu ho fokus iha selebrasaun loron mundial feto hodi labele haluha ba feto ho defisiensia no nia tau importansia atu ativa/engaja komunidade hodi hola parte iha promosaun direitus humanus no iqualdade ba feto hotu-hotu inklui feto ho defisiensia. Atu konklui treinamentu no selebra loron ne´e, pontu fokal hotu tur hamutuk iha sírkulu hodi hateten katak “ami iha sírkulu barak atu la’o ba hodi hakotu desigualdade. Forsa koletivu mak ita presija. Iha sirkulu ida ne´e mak ami feto pontu fokal nia pozisaun hakarak iha lideransa ida igual ba futuru.”